Istoria ierburilor si plantelor medicinale.

Tot cautand pe net niste alternative la drojdie am dat peste un material foarte interesant. Va invit sa il cititi in randurile care urmeaza.

Bazarul Taskentului, oras sovietic din Asia Centrala, e zgomotos si pestrit

Bazarul Taskentului, oras sovietic din Asia Centrala, e zgomotos si pestrit. Ce nu poti vedea aici! Pepeni galbeni si ciorchini de struguri mustind de suc auriu, halate cu dungi colorate si tichii orientale zmaltuite parca in raze de soare. Iar peste tot, in bazar pluteste o mireasma atat de condimentata incat te simti satul numai respirand acest aer imbietor.

Tanarului savant moscovit Boris Petrovici Tokin, care vedea pentru prima oara un bazar oriental (intamplarea s-a petrecut cam cu cincizeci de ani in urma), totul i se parea plin de interes, totul ii captiva atentia. Un cunoscut, originar din acele locuri, il trase insa cu insistenta intr-o anumita parte a bazarului.

Mergand drum lung printre dughene, in cele din urrna s-au pomenit intr-un loc si mai animat, unde, in jurul tarabei unui uzbec cu fata rotunda, cumparatorii se imbulzeau fara a mai fi potoliti. Omul nu prididea sa infasoare umplutura de carne in lipii subtiri pe care le arunca pe tava incinsa. ,,Asemenea pirosti n-ai sa gusti nicaieri, i-a soptit lui Tokin insotitorul sau.

Boris Petrovici n-a muscat decat o data din lipie si gura parca i-a luat foc. Umplutura era atat de piperata incat crezu ca nu-si va mai astampara arsura toata ziua.

– Ce fel de condimente sunt astea? intreba respirand din greu.

– Usturoi, piper, diferite ierburi, raspunse prietenul sau.

Auzind aceste cuvinte, Tokin uita si de pirosti si de prietenul sau, captat deodata de niste ganduri si preocupani care il incercau de multa vreme.

Totul a pornit de la o simpla experienta.

Intr-o zi Tokin a ras o ceapa si a pus terciul ei aromat langa drojdia de bere, acoperind totul cu un capac de sticla. Verificand, dupa douazeci si patru de ore, a constatat ca ciupercile murisera.

,,Deci substantele aromatice ale cepei distrug de la distanta drojdia de bere. Aceasta constatare l-a sunprins si l-a determinat sa continuie cercetarile.

Tokin a efectuat apoi sute de experiente, inlocuind ceapa cu usturoi pisat, cu frunze de malin taiate marunt, cu praf de mustar, cu piper pisat, iar in loc de drojdie de bere, a pus mucegai si diferite bacterii infectioase. Rezultatul fu acelasi: substantele aromatice ale plantelor distrugeau bacteriile si ciupercile. Pe aceste substante Tokin le-a denumit fitoncide, dupa cuvantul grecesc ,,fiton” planta si dupa cel latinesc ,,cido” a ucide.

In anul 1941, cand hitleristii au atacat U.R.S.S., medicii cautau mijloace in stare sa faciliteze vindecarea rapida a soldatilor raniti. Intr-unul din spitale doctorii si-au amintit de experientele lui Tokin si au hotarat sa le aplice. A fost pregatit un terci de ceapa si a fost pus in jurul ranii unui soldat. Lucru uimitor! Din rana au disparut aproape cu totul microbii. Experienta s-a repetat cu un alt ranit si iarasi succes. Era suficient sa ,,oparesti” rana purulenta de cateva ori cu terciul de ceapa si aceasta se vindeca.

Profesorul Tokin si-a continuat experientele in timpul razboiului, descoperind noi plante bogate in fitoncide. Aceste experiente au dovedit ca pomii, arbustii si ierburile poseda o arma invizibila, dar de temut, de care nu dispune nici omul, nici animalele. Avand aceasta arma, plantele sufera mai putin din pricina bacteriilor daunatoare.

Fitoncidele sunt produse nu numai de bulbii si frunzele plantei, ci si de florile, semintele si radacinile ei. Pretutindeni, in aer si in pamant, substante volatile apara viata plantelor. Pana si firicele intacte de iarba au un efect funest asupra microbilor, iar ierburile vatamate creeaza in jurul locului respectiv o adevarata perdea de gaze.

Fitoncidele reprezinta prima linie de aparare ce respinge de la distanta atacul microbilor infectiosi, stavileste inaintarea lor si distruge o mare parte din ei, oferind plantei posibilitati sa lupte mai usor cu dusmani.

In satele rusesti, pe timpuri, exista obiceiul ca in casele in care se gasea un bolnav sa se frece podelele cu crengi de ienupar. Si in aceste cazuri au actionat

,,sanitarii volatili, care sunt fitoncidele. Astazi se stie ca, in ceea ce priveste concentratia de fitoncide, ienuparul detine recordul printre plante. Nu intamplator in maracinisunile de ienupar se respira usor. Aparandu-se, el curata aerul de microbi daunatori.

Dar, lucru curios, nu omul e cel ce a descoperit ,,farmacia aromatica, ci pasarile.

Puii pasarilor, lipsiti de aparare, nu stiu sa-si curete aripioarele in care se ascund capusele de puf. Si-atunci in ajutorul acestor puisori vin ierburile aromatice. Principalul starpitor de care se folosesc pasarile e pelinul. Micile vrabiute si, deopotriva, vulturii uriasi transporta in cuiburi crengute de pelin, in vreme ce spranciocii folosesc pelinul chiar ca material de constructie a cuibului. Graurii, la fel, tot cu pelin ori cu menta isi dezinfecteaza cuiburile si, daca nu gasesc in apropiere aceste plante, apeleaza la ceapa si usturoiul de prin gradini. „

Sursa acestui material am gasit-o aici.

Si acum alternativa la drojdie sau ce sa folositi in loc de drojdie.

Painea care se face acasa se poate prepara cu frunze de vita, in loc de drojdie. Se fierb 8-10 frunze, in putina apa, timp de 10 minute, iar zeama calduta se pune strecurata in aluat. Dospeste perfect.

Tot ce pot sa spun e cat de minunat a creat Domnezeu acesta lume, si nimic mai mult nu pot sa adaug.

Anunțuri

Pateurile Vegetale 100% sau NU ??!

Salut deschid un subiect debatut, redezbatut, si controversat in legatura cu conservantii alimentari .
Pe langa faptul ca sunt nesanatosi, unii din ei mai sunt extrasi si din unele animale/insecte.
Saptamana asta am fost prin marile supermarket-uri si am citit ce scrie pe etichetele la pateurile de soia vegetale, si am vazut pe majoritatea ca aveau in compozitie „CARMIN” este un conservant extras dintr-o insecta. Adica pateurile vegtale din soia si derivate nu sunt 100% vegetale !

Sursa acestei informatii a fost luata de aici: Food Info

Detalii Suplimentare:

<<

E120: Carmin, Acid carminic, Coşenilă

E120 (i) Carmin
E120 (ii) Extract de coşenilă
CI 75470

Origine:
Colorant natural roşu izolat din insecta Coccus cacti , care trăieşte pe diferite specii de produse suculente. E120 (i) este colorantul pur, în timp ce E120 (ii) este extractul brut.

Funcţii & caracteristici:
Colorant alimentar roşu. Foarte solubil în apă.

Produse:
Multe produse.

Doza zilnică:
Pâna la 5 mg/kg corp.

Efecte secundare:
Nu se cunosc efecte secundare în concentraţiile utilizate în alimente. S-a constatat o creştere a hiperactivităţii în câteva cazuri. Alergia de contact este bine cunoscută în cazul utilizării în produse cosmetice.

Restricţii dietetice:
Deoarece este extras din insecte, E 120 nu poate fi consumat de către vegani, vegetarieni şi nici de unele grupări religioase. >>

Foametea in Lume – Solutia

“Nu poate fi nici o îndoială că o foamete mai mare poate fi ameliorată cu o cantitate dată de grâu prin eliminarea completă a animalelor (din procesul de producţie al mâncării). Este nevoie de aproximativ 900 Kg de concentrate [grâne/cereale] date vitelor pentru a produce destulă carne si alte produse animaliere pentru a susţine o persoană timp de un an, în timp ce 180 Kg de cereale(porumb, grâu, orez, soia etc) mâncate direct vor susţine o persoană timp de un an. Astfel o cantitate de grâu mâncată direct va hrăni de 5 ori mai mulţi oameni decât dacă ar fi întâi dată la animale şi apoi mâncată indirect de oameni sub formă de produse animaliere…”
M. E. Ensminger
Ph.D., specialist în agricultura animală, recunoscut internaţional